Auzim de cîţiva ani nu doar mult hulitele manele « moderne », ci şi vechi cîntări româneşti, zise « de lume » sau « de la lăutari ». Unele îşi leagă cumva numele de Anton Pann sau provin în chip declarat din culegerea sa – celebră şi de negăsit – intitulată Spitalul amorului. Iată, în fine, după mulţi ani, această faimoasă sursă reeditată, pusă la îndemîna tuturor celor ce vor să cînte ca prin Bucureştii de acum cel puţin 150 de ani sau măcar să-şi facă o idee despre cum sunau dorul şi petrecerea pe atunci.
Repertoriul de cîntece (în transcriere europeană, pe portative şi în transcriere psaltică modernă) este însoţit de
Cuvinte lămuritoare despre vechea muzică profană de la noi
de Nicolae Gheorghiţă
şi
Mică antologie de citate din scrieri despre Anton Pann
de Petru Romoşan
